Infertilitatea masculină

Fertilitatea masculină este afectată în jumătate din cazurile de infertilitate de cuplu, de obicei fără să existe simptome sau semne de alarmă.

Dacă un bărbat mai are copii, aceasta nu garantează că și-a păstrat o bună fertilitate.

În cazurile în care sarcina nu apare, este indicată efectuarea unei spermograme, o investigație simplă care poate da informații utile despre fertilitatea masculină.

Mai multe detalii despre această investigație Instrucțiuni recoltare spermă

Care sunt cele mai frecvente situații ce pot afecta fertilitatea masculină?

Boli cu transmitere sexuală sau infecții pelvine în antecedente
Intervenții chirurgicale abdominale sau urologice în antecedente
Varicocel și alte tipuri de afectări vasculare
Boli cronice: diabet zaharat, hipertensiune arterială, etc.
Chimio sau radioterapie în antecedente
Testiculele ectopice (necoborâte în scrot)
Oreion debutat după pubertate
Boli genetice în familie
Stilul de viață: fumat, obezitate, droguri, steroizi, anabolizante, stres

Care sunt cele mai utile investigații?

Este suficientă, dacă este în parametri normali – aici valorile de referință OMS
Se repetă peste 2 luni pentru confirmare, în cazul unor modificări

Evaluarea suplimentară, utilă în cazul unei spermograme modificate:

Consult urologic / andrologic la specialistul în infertilitate masculină

Evaluează factorii de risc și antecedentele medicale

Examinează clinic zona genitală

Efectuează ecografia testiculară

Recomandă alte investigațiile utile

Spermocultura, cultura din secreții uretrale pentru Chlamydia, Mycoplasme
Evaluarea anticorpilor antispermatici în spermă (MAR-test)
Evaluarea fragmentării ADN spermatic – modificări genetice reversibile determinate de mediu, stilul de viață (fumat, obezitate) sau afecțiuni (varicocel) – SDI test, Halosperm
Evaluarea urinei – în ejacularea retrogradă, după unele intervenții chirurgicale
Dozări hormonale în sânge: FSH, LH, Testosteron, Inhibina B, Prolactina
Teste genetice: cariotip, microdeleții ale cromozomului Y, mutații fibroză chistică CFTR, FISH sperm (SAT = testare aneuploidii în spermă)
Test de migrare a spermatozoizilor
Puncția epididimară / Biopsia testiculară

Ce se poate constata cu ocazia evaluării?

Modificări ale spermogramei:

Oligozoospermia (OS) – scăderea concentrației spermatozoizilor în spermă

Astenozoospermia (AS) – scăderea procentului de spermatozoizi mobili

Teratozoospermia (TS) – scăderea procentului de spermatozoizi normali

Combinații ale acestor modificări: OAS, OATS etc

Azoospermia – absența spermatozoizilor în spermă

Anticorpi antispermatici – autoanticorpi ce pot apărea după traumatisme sau alte afecțiuni și care reduc capacitatea de fecundare

Modificări ale altor investigații:

Dezechilibre hormonale – uneori cauzate de anabolizante, steroizi
Modificări genetice transmisibile sau reversibile

Disfuncția erectilă sau ejaculatorie:

Ejaculare retrogradă – eliminarea spermei în vezica urinară

Probleme de erecție (vasculare, droguri, alcool, medicamente, stres)

Modificări anatomice sau alte afecțiuni

Varicocel – dilatație a venelor din zona testiculară

Tumori testiculare – benigne sau maligne, operabile

Absența sau obstrucția canalelor de evacuare a spermei

Modificarea poziției testiculelor, de obicei din naștere

Ia în calcul congelarea spermei

Dacă urmează să faci intervenții genitale, chimioterapie, radioterapie
Dacă ai în familie boli genetice sau probleme de fertilitate

Ce soluții terapeutice sunt posibile?

Medicamente

Medicația hormonală – eficientă doar în infertilitatea din cauze hormonale
Antibiotice – în infecții acute sau cronice
Suplimente nutritive (vitamine, minerale, aminoacizi) și antioxidanți – pentru întreținere și menținerea unui mediu sănătos în care se dezvoltă spermatozoizii

Chirurgie

Intervenții microchirurgicale pentru corectarea varicocelului – ameliorează uneori calitatea spermei
Extirparea tumorilor
Reconstrucția canalelor de eliminare a spermei – după vasectomie
Puncția epididimară sau Biopsia testiculară – în scop diagnostic sau pentru utilizarea spermatozoizilor în tehnici de reproducere asistată și crioconservare

Tehnici de reproducere asistată

Majoritatea cazurilor de infertilitate masculină nu au o cauză identificată sau tratabilă (infertilitate idiopatică) și sunt tratate prin reproducere asistată.

Tehnicile de reproducere asistată includ:

Inseminarea artificială

Fertilizare in vitro cu variantele acesteia – FIV standard sau ICSI

Soluții avansate de selecție și utilizare a spermatozoizilor:

P-ICSI (ICSI fiziologic) = selecția spermatozoizilor cu medii speciale, care îi favorizează pe cei mai funcționali
MACS (sortarea magnetică a spermatozoizilor înainte de FIV/ICSI)
Sortare microfluidică a spermatozoizilor cu dispozitive tip Fertile^® sau ZyMot în scopul reducerii gradului de fragmentare a ADN-ului spermatic, utilizată pentru inseminări intrauterine sau ICSI
Recuperare a spermatozoizilor din urină cu tehnici specifice
Activarea spermatozoizilor imobili cu SpermMobil

Tehnici avansate de prelevare și conservare a spermatozoizilor:

De multe ori, nu se găsesc spermatozoizi în spermogramă sau bărbații nu pot fi disponibili sau nu pot recolta sperma în ziua procedurii reproductive. Există soluții, și în aceste cazuri:

Congelarea spermei – pentru perioade scurte sau de mai mulți ani
Recoltarea chirurgicală a spermatozoizilor – prin puncție sau biopsie pot fi găsiți spermatozoizi, utilizați în reproducerea asistată sau congelați
Recuperarea spermatozoizilor din urină – pentru reproducere asistată

Utilizarea spermei de la donator

Cum poți preveni sau ameliora problemele de fertilitate?

Renunță la obiceiuri nocive: fumat, steroizi, anabolizante, droguri

Protejează-te eficient în timpul contactului sexual – utilizează prezervativ

Optimizează greutatea corporală, dacă ai kilograme în plus

Îmbunătățește-ți funcția reproductivă prin sport și dietă sănătoasă

Eficientizează activitatea sexuală – raport sexual la interval de 1- 2 zile în perioada fertilă

Evită sfaturi neprofesioniste și mituri:

Poziția sexuală, repausul, orgasmul nu afectează fertilitatea.

Repausul sexual prelungit nu crește, ci scade fertilitatea!

Adresează-te specialistului la timp, pentru orice probleme genitale

Programează-te acum!

Recoltarea chirurgicală a spermatozoizilor MESA, TESE

Diagnosticul de azoospermie nu înseamnă că nu mai există șanse pentru reproducere. Absența spermatozoizilor în spermă poate avea 2 cauze majore:

A. Obstructivă – Obstrucția/ absența canalelor prin care se elimină spermatozoizii

B. Non-obstructivă – Defect de producere sau maturare a spermatozoizilor în testicule

Cum se diferențiază cele două situații?

Azoospermia obstructivă: analizele hormonale, consultul urologic și ecografia arată, de obicei, aspecte normale, singura problemă fiind în parametrii spermogramei
Azoospermia non-obstructivă se asociază, de obicei, cu modificări hormonale (FSH crescut), modificări ale volumului/structurii testiculare, uneori modificări genetice
Exist și forme la limită, în care diferențierea este dificilă înainte de intervenție

De ce este important un diagnostic complet înaintea intervenției?

În azoospermia obstructivă, șansele de a găsi spermatozoizi prin puncție/biopsie testiculară sunt foarte mari, la fel și probabilitatea de a putea congela proba obținută.

În azoospermia non-obstructivă, șansele de a găsi spermatozoizi sunt foarte mici. Dacă se găsesc, ar putea fi prea puțini pentru congelare, dar suficienți pentru o tehnică reproductivă imediată.

Ce investigații sunt necesare înaintea recoltării chirurgicale?

Spermograma și spermocultura
Consult urologic
Profil hormonal: FSH, LH, Testosteron, Prolactina
Analize uzuale: Grup de sânge, Rh, Hemoleucograma, Glicemia, Creatinina, Transaminaze, PTT, aPTT
Testare serologică: HIV, Hepatita B (Ag HBs și Ac HBc), Hepatita C (Ac HCV), Lues (VDRL)
Teste genetice – dacă specialistul suspectează o posibilă cauză genetică

Riscuri

Riscul de a nu se găsi spermatozoizi viabili în probele recoltate
Posibile efecte imediate ale procedurii: edem, discomfort sau durere la locul intervenției, ameteală, greață, reacții alergice la medicație
Alterarea reflexelor. Nu este permisă conducerea autovehiculelor după anestezie.
Riscul de hemoragie, infecție, retenție urinară

Șanse de succes

În azoospermia obstructivă șansa de a găsi suficienți spermatozoizi este foarte mare, în majoritatea cazurilor atât pentru reproducere, cât și pentru congelare
În azoospermia non-obstructivă șansele de succes sunt mult mai mici
Procedurile FIV/ICSI cu spermatozoizi recoltați chirurgical au devenit frecvente și au șanse de succes foarte aproapiate de FIV/ICSI efectuate pentru alte motive

Cum se realizează recoltarea chirurgicală?

Este o tehnică minim invazivă ce presupune fie puncționarea și aspirarea canalului epididimar prin care se evacuează spermatozoizii, fie biopsierea testiculului și extragerea a mici fragmente.

Se realizează de obicei cu sedare / anestezie intravenoasă.

Evaluarea se realizează în timp real, proba fiind transmisă către laborator în timpul intervenției.

Dacă se găsesc suficienți spermatozoizi după aspirarea canalului, intervenția se oprește.
Dacă nu se găsesc spermatozoizi. urologul continuă cu biopsierea testiculului.

Momentul recoltării:

Concomitent cu procedura FIV – spermatozoizii se utilizează pentru fecundare
Anterior procedurii – în scop diagnostic sau cu congelarea probei obținute

Tehnici:

PESA (Puncție – aspirație epididimară percutană)
MESA (Aspirație epididimară microchirurgicală)
TESE (Biopsie testiculară)
TESA (Aspirație testiculară)

Recomandări după intervenție:

Puteți mânca după 3-4 ore de la intervenție.
Mențineți local o pungă cu gheață intermitent, în reprize de 30 – 40 min, în prima zi
Mențineți pansamentul 24 de ore
Nu conduceți un autovehicul în ziua intervenției, dacă s-a administrat anestezie.
Reluați activitățile uzuale și serviciul de a doua zi
Evitați raportul sexual în urmatoarele 7 zile
Se recomandă un control după 14-21 zile

Infertilitatea masculină